plouă, plouă, plouă.

plouă, plouă, plouă. mirosul ploii m`a ameţit. întâlnind fereastra, mă opresc. imaginea pare murdară. picături mari de ploaie luptă să aibă un loc în tabloul meu ciudat. un impuls mă face să tresar și simt cum încep să mă agit. în depărtare, totul pare pierdut. ceaţa acoperă formele îmbibate`n ploaia gălăgioasă. soarele a fugit de mult. nu cred că a mai suportat chinul norilor, nu ne`a mai vrut. și`a luat razele colorate.. si ne`a parăsit. a plecat să`și reverse atingerea către oameni mai buni..
mă`ntorc, tabloul m`a`ntristat destul. vreau să zâmbesc acum.