te`am căutat printre stelele albastre. printre praful galaxiilor. dar nu te`am găsit.
am străbătut cerul, am vrut să`i pătrund măreţia, sperând că acolo te vei fi aflat. am atins norii catifelaţi. am simţit soarele zâmbitor dar nici aici inima nu ţi s`a oprit.
te voi găsi vreodată?
am coborât pe pământ şi firele de iarbă mi`au şoptit a ta melodie. am surprins zumzetul randunelelor într`o zi senină de primăvară. dar nici urmă de tine aici.
am păşit în lumea urâcioasă, printre chipuri şterse de mânie. am întâlnit falsităţi, durere, aparenţă. ce mai caut aici oricum?
te`am căutat.. şi sufletu`mi simţea cum încet, încet, speranţa mea piere.
dar am rămas pe drumul spre tine. şi.. când m`am aşteptat cel mai puţin.. ai apărut.
mi`ai zâmbit şi orice altceva a dispărut.
zâmbesc. :-)
5 comentarii:
superbe poeziile!
abia astept mereu sa postezi ceva nou! tine-o tot asa!
Cand ai sa te simti singura,tradata...sau dezamagita, priveste in jurul tau si ai sa vezi k ink mai e cineva acolo pentru tine. Daca nici atunci nu vezi pe cineva atunci arunca o privire spre cer pentru ca El va fi mereu cu tine:)
Cand ai sa te simti singura,tradata...sau dezamagita, priveste in jurul tau si ai sa vezi k ink mai e cineva acolo pentru tine. Daca nici atunci nu vezi pe cineva atunci arunca o privire spre cer pentru ca El va fi mereu cu tine:)
@ omul din umbra: multumesc. :D
@ ionut: foarte frumos gand! si adevarat.. multumesc muult! >:D<
speranta e singura ce ne calauzeste pe drumuriile inimii...frumos imi plec postarile tale cris:*
Trimiteți un comentariu