nu mai pot. renunţ. un fior adânc mi`a pătruns inima şi mi`a lăsat`o`n beznă. nu mai ştiu să mai scriu. mintea o simt tulburată, ochii nu mai reuşesc a privi hârtia ce o am în faţă. totul se transformă`n ceaţă, totul e gri. poate că e sfârşitul acestui scris, sfârşitul a ceea ce am iubit. sfârşitul inspiraţiei, al dragostei. am rămas uitată într`o zi de vară, am rămas uitată într`o rază de soare. mi`ai răpit şi strofa de odinioară, m`ai răpit sufletul. nu mai am, nu mai am nimic. am dat şi .. atât.
2 comentarii:
poate daca ai scrie in limba romana vie, ti s-ar mai aranja apele...
fetele lacrimogene vor ramane intotdeauna afara, in fata vitrinei cu fericire...
adica?
Trimiteți un comentariu