e noapte.
doar farurile fac loc luminii prin bezna deasă. cerul e pustiu, doar nişte luminiţe se zăresc în depărtare. îmi spun că sunt aproape. încet, încet, ochi`mi obosesc de atâta amintire, încât aţipesc. totul în juru`mi e frumos. e vis.
tu, eu şi marea.
dar mă trezesc. şi zâmbesc. e frumos şi acum. aproape. mă gândesc la tine. la noi. ştiu că marea mă aşteaptă. mi s`a făcut aşa dor de ea. şi de tine. pe şoseaua fină se lasă burniţa, se aşează lacrimile. mă laş pradă amintirilor urmărind farurile ce trec grăbite pe lângă mine.
iubesc?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu